Publicat postum, Tînărul Ioannis (1981) relatează uimitoarea tinereţe a protagonistului din Amanţii din Bizanţ. Hoinar liber de orice îndatoriri, Ioannis porneşte într‑un periplu din dorinţa de a‑şi potoli setea de cunoaştere. Pe drum, el va fi martorul şi, uneori, actorul invizibil al unor episoade istorice de mare intensitate: luptele politice dintre Biserica orientală şi cea occidentală în preajma încercării de unificare din secolul al XV‑lea, epidemia de ciumă şi cruciada încheiată cu înfrîngerea creştinilor la Varna, în 1444. Căzut apoi în mîinile sultanului Mahomed al II‑lea, bărbatul asistă la amplele pregătiri ale turcilor pentru cucerirea Constantinopolului. Evenimentele istorice descrise cu umor se împletesc cu destinul lui Ioannis. Oscilînd între lumesc şi spiritual, incapabil să iubească, el se modelează intrînd în dezbateri teologice şi filosofice cu înţelepţii vremii şi asistă la începutul unei ere marcate de o violenţă nemaivăzută.
„Cel mai citit scriitor finlandez din lume, Mika Waltari este protagonistul unei vieți agitate și autorul unei opere colosale, în aceeași măsură erudită și accesibilă. O operă ce s-a hrănit din bogăția istoriei și a teologiei. O operă melancolică, stranie și rebelă, care traversează spațiul și timpul, explorînd Antichitatea, tragismul shakespearian și trăirea autentică. O veritabilă «piatră filosofală», ce amintește de Marguerite Yourcenar, dar în stilul propriu al lui Waltari: o alchimie ce îmbină, fără a dilua, onoarea și deziluzia, iubirea și moartea, plăcerea și fatalitatea, frumusețea și sufletul rănit.” (France Culture)
Fiu de preot, Mika Waltari s-a născut la Helsinki în anul 1908 şi a absolvit Colegiul Normal din localitate în 1926. S-a bucurat de un imens succes la apariţia primului său roman, de factură expresionistă, Marea iluzie (1928). Tînărul scriitor s-a aflat în atenţia criticilor, care fie l-au contestat, fie l-au lăudat, comparîndu-l cu Paul Morand, Hemingway sau Scott Fitzgerald. După teologie, a studiat filosofia şi estetica la Universitatea din Helsinki pînă în 1929. Redactor la Revista Finlandei, reporter la radio, cronicar literar, Mika Waltari s-a impus rapid ca romancier şi dramaturg. Autor extrem de prolific, a scris romane psihologice, istorice şi poliţiste, nuvele şi povestiri, literatură pentru copii, piese de teatru şi scenarii de film. Romanul Femeia şi străinul (1937) a fost tradus în 16 limbi. Dar notorietatea internaţională i-a adus-o Egipteanul (1945), impresionantă recreare a Egiptului din secolul al XIV-lea î.Hr., tradus în peste 30 de ţări, care l-a propulsat printre cei mai citiţi autori din lume. În 1955 a apărut Etruscul, un incitant roman de aventuri şi, totodată, o adevărată enciclopedie romanţată a civilizaţiei mediteraneene din secolul al V-lea î.Hr. În 1957 a devenit membru al Academiei Finlandeze, iar în 1970 a primit titlul de doctor honoris causa al Universităţii din Turku. Mika Waltari s-a stins din viaţă în 1979, la Helsinki. Din opera sa, la Editura Polirom au apărut pînă în prezent romanele: Etruscul, Amanţii din Bizanţ, Egipteanul, Mikael Karvajalka, Secretul împărăţiei şi Romanul.